Limba celor 16 milioane de nativi ce traiesc in Olanda – tara lalelelor, a trenurilor si a bicicletelor, a morilor de vânt si a sabotilor de lemn, a artei futuriste si a distractiilor variate, inrudita indeaproape cu germana si engleza, mai este vorbita ca limba nativa de inca 5 milioane de locuitori din Belgia si inca 6 milioane din Aruba, Antilele Olandeze, Surinam, Indonezia si o regiune nordica a Frantei.
Vorbitorilor de limbi germanice le este usor sa invete limba faimosilor pictori flamanzi, datorita asemanarior de lexic si sintaxa, dar este mai dificila pentru cunoscatorii limbilor romanice sau din alta familie.
Cu toate acestea, cunoasterea ei este obligatorie mai ales pentru cei ce doresc sa ajunga in Amsterdam, capitala europeana a relaxarii si diastractiei, sau la Haga – faimosul sediu al Curtii Internationale de Justitie si al altor 150 de organizatii internationale…
Neerlandeza sau olandeza?
Autonimul ce desemneaza denumirea oficiala a Tarilor de Jos este Nederlands, in consecinta, echivalentul oficial este „neerlandeza“, intr-o traducere corecta si fidela.
Chiar si pe teritoriul regatului Tarilor de Jos se mai vehiculeaza termeni precum „Hollands“ sau „Vlaams“, asa cum in româna se spune in mod traditional „olandeza“, mai ales in mass media si lucrarile destinate unui public mai larg, de dragul evitarii confuziilor lingvisstice.
Olandeza (Hollands in neerlandeza:) este doar un dialect a limbii neerlandeze, vorbit in partea vestica a Tarilor de Jos. Dialectul olandez si cel brabantin sunt cele mai vorbite din monarhia constitutionala a a Tarilor de Jos. Termenii de „flamanda“ si „olandeza“ sunt utilizati de lingvisti pentru a desemna dialectele sau regiolanismele.
Sa afirmi ca olandeza este limba vorbita in regatul Tarilor de Jos este ca si cum ai spune ca toti locuitorii Marii Britanii sunt englezi. Corect este neerlandeza.
Vecini si rude ale neerlandezei
In comparatie cu limbile germanice care ii sunt rudele cele mai apropiate, engleza si germana, neerlandeza este pe undeva la mijloc, având trasaturi comune cu fiecare din cele doua limbi. Cunoasterea oricareia dintre cele doua garanteaza o asimilare usoara si temeinica a limbii neerlandeze.
Pe teritoriul Tarilor de Jos se mai vorbeste si frizona, inrudita indeaproape cu neerlandeza, o limba de sine statatoare, desi este adesea confundata cu un dialect.
Numarul dialectelor este destul de scazut, exceptie facând Limburg, unde vorbitorii de dialect stapanesc si limba standard. Influentele regionale din aceasta zona asupra aspectului vorbit se pot asemana cu cele moldovenesti sau ardelenesti asupa limbii române literare. Astfel, in sudul Olandei, sunetul „g“ este mai putin sonor decât in vest sau nord, iar in regiunea nord estica, „n“-ul din terminatia „-en“ este pronuntat mai clar decât in restul tarii.
Capitala europeana care vorbeste neerlandeza
Frontiera lingvistica din Belgia, acolo unde neerlandeza oficiala cedeaza locul francezei, la fel de oficiala ca si germana, este undeva la sud de Bruxelles – capitala bilingva a Belgiei si una dintre cele trei capitale ale Uniunii Europene.
Belgia, tara cu trei limbi oficiale, este mai bogata in dialecte decât Olanda, cu toate ca flamanda nu poate fi considerata un dialect propriu-zis doar pentru ca anumite cuvinte sau constructii ale frazei sunt specifice si nu se regasesc in spatiul olandez. Insa diferentele dintre flamanda si neerlandeza nu sunt atât de semnificative incât sa se poata afirma ca faimosii pictori flamanzi Bruegel sau Paul Rubens n-au vorbit olandeza.
Desi este mai usor sa inveti neerlandeza daca stii germana sau engleza, nu este imposibil nici sa fie prima limba germanica pe care sa o studiezi. La fel ca in cazul rudei germane, cuvintele se compun prin lipire unul de altul, ca in „onafhankelijkheidsverklaring“, care inseamna declaratie de independenta.
Vino la cursul de Limba Olandeza pe care-l organizam si vei invata despre frumusetile acestei tari, despre cultura si obiceiurile olandeze.