Pastele evreiesc – o sarbatoare veche de peste 3000 de ani

Pastele, in limba ebraica Pesach ( פֶּסַח ) – adica „salvare“ sau „trecere peste“, este cea mai importanta si mai respectata sarbatoare evreiasca, dar cu o semnificatie complet diferita de Pastele crestin. Denumita si sarbatoare „de pelerinaj“, Pesach marcheaza eliberarea evreilor din robia egipteana si nasterea natiunii evreiesti. Desi esenta sarbatorii, ca de altfel si limba ebraica, este cam aceeasi de peste 3000 de ani, obiceiurile de sarbatoare s-au schimbat, fara sa stirbeasca insa forta credintei evreilor de pretutindeni.

passover
Pastele in Vechiul Testament – comemorarea salvarii divine din robie
Pastele evreiesc se tine o data pe an la 15 Nisan (martie-aprilie), prima luna din calendarul religios al evreilor, a carui incepere era odinioara vestita in temple prin sunetul lung de corn. Calendarul evreiesc incepe de la facerea lumii, care a avut loc in anul 3760 i. Ch., conform credintei iudaice. Sarbatorile evreiesti actuale sunt adaptate la contextual istoric contemporan insa urmeaza cu sfintenie stravechile traditii ale Scripturii se serveaza astazi aproape la fel ca pe vremea lui Isus.
Pastele evoca momentul biblic al crutarii copiilor intâi nascuti ai evreilor, relatat in cartea Exodului: ingerul trimis de Dumnezeu sa nimiceaca pe fiii intâi nascuti ai egiptenilor ii lasa in viata pe cei ai evreilor, conform vointei divine. Sarbatoarea celebrata pentru prima oara in seara de dinaintea iesirii din Egiptul care tinuse evreii in robie pentru 430 de ani are caracter comemorativ, comunitar dar si national, menita sa uneasca pe toti credinciosii in credinta si adoratie.
Lapidare pentru refuzare

Conform relatarilor biblice, de Paste se sacrifica un miel ca simbol pentru iertarea pacatelor, se frigea in intregime si se consuma obligatoriu fript, alaturi de ierburi amare, ca amintire a vietii petrecute in robie, si azima, totul consumat in graba. Pâinea nedospita are o puternica simbolistica, pastrata pâna astazi: simbol al robiei si al vietii de mizerie indurate de evrei in timpul robiei, conform Deuteronomului, al plecarii precipitate a evreilor din Egipt, dar si al unei vieti fara pacat (in contrast cu pâinea dospita, simbol al coruptiei egiptene).
Cine refuza sa tina Pesach era exclus din comunitate prin lapidare (Numerii 9, 13), deoarece se considera ca nu mai vrea sa daca parte din poporul salvat de Dumnezeu Insusi.
Ţinuta era la fel de obligatorie si simbolica: beduinul imbracat pentru o calatorie iminenta, cu toiagul in mâna (Exod 12, 11), ca sa amintesca evreilor ca sunt calatori pe pamânt. Chiar si pamântul fagaduintei era casa lor temporara, data in folosinta de Dumnezeu – creatorul si proprietarul lui de drept.

Pastele in prezent – o sarbatoare in familie, fara miel de sacrificiu
In toate sinagogile, in seara de 14 Nisan, dupa apusul soarelui, se rostesc rugaciuni rituale ce cuprind psalmi si imnuri ce amintesc de interventia divina pentru salvarea din robia Egiptului. Aceste ceremonii sunt urmate in casele credinciosilor de Cina Pascala, desfasurata dupa ritualul numit Seder, in esenta acelasi ca pe vremea lui Iisus, cu exceptia faptului ca mielul nu mai este sacrificat.

Pesach-paiting
Sarbatoarea pascala dureaza opt zile in care evreii manânca matzah (מַצָּה‎) si se abtin de la produsele preparate cu drojdie. De fapt, toata mâncarea cu drojdie din casele lor este aruncata inainte sa inceapa Pastele !
In primele doua seri de Paste, se tine o ceremonie numita Seder, in timpul carei se consuma patru pahare de vin si ierburi amare (marror) si care repovesteste eliberarea evreilor din Egipt prin interventie divina. Sursa povestii este Haggadah – o culegere de fragmente din Torah si din lucrarile rabinilor, menite sa descrie fidel salvarea stramosilor si inceputul istoriei poporului evreu, de la Avraam la Tora daruita lui Moise pe Muntele Sinai.
Haggadah – esenta constiintei nationale a evreilor

Haggadah (a spune, a relata in limba ebraica) cuprinde esenta constiintei si identitatii nationale a evreilor, care o considera un fel de certificat de nastere al poporului ales. Este o naratiune vie, ce se transforma la vreme de sarbatoare intr-un dialog intre parinti si copii, menit sa-I faca sa inteleaga ca intelepciunea si cunoasterea sunt un mod de viata, nu un scop in sine.
La cursul de limba ebraica vei invata ca de fapt, Pesah este o sudare a doua cuvinte din limba ebraica, peh (gura) si sach (a vorbi), ceea ce subliniaza importanta comunicarii religioase si a amintirii zilnice a exodului, dupa cum se mentioneaza si in Vechiul Testament (Deuteronomul, 16:3).

Vino la cursurile de limba ebraica pe care le organizam si vei invata despre obiceiurile evreiesti, istoria poporului evreu si a limbii ebraice !

Leave a Reply